Război în Ucraina, ziua 723: Zelenski, la Berlin și Paris pentru acorduri bilaterale de securitate/Demisie la vârful armatei ruse

Războiul din Ucraina a intrat vineri, 16 februarie 2024, în ziua cu numărul 723. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, merge vineri la Berlin şi Paris pentru a semna acorduri de securitate menite să garanteze ţării sale un sprijin militar şi financiar pe termen lung.

Demersul său vine într-un moment în care Ucraina întâmpină dificultăţi în a respinge ofensiva rusă.

Ucraina, sub protecția Germaniei și a Franței?!

Cancelarul Olaf Scholz îl va primi dimineaţa pe liderul ucrainean. Semnarea acordului va fi urmată de o scurtă conferinţă de presă, a informat un purtător de cuvânt al guvernului german.

Zelenski este aşteptat, apoi, la Paris, unde un parteneriat similar va fi semnat la sfârşitul, după-amiezii, la Palatul Elysée. Întrevederea cu omologul francez, Emmanuel Macron, va fi urmată de o conferinţă de presă comună şi de un dineu de lucru.

La aproape doi ani de la începerea ofensivei ruse, pe 24 februarie 2022, „hotărârea noastră de a sprijini Ucraina este acolo, nu slăbeşte şi nu va slăbi”, a subliniat un consilier al şefului statului francez. „De asemenea, suntem hotărâţi să zădărnicim acest pariu pe care îl face Rusia, care mizează pe un timp îndelungat, pe oboseala noastră”, a insistat el.

Angajamentul luat de G7

Aceste acorduri urmează angajamentele care au fost luate în format G7 în marja summitului NATO de la Vilnius, din iulie 2023.

Liderii Alianţei Nord-Atlantice nu au stabilit atunci un calendar pentru aderarea Ucrainei, spre marea consternare a Kievului, dar ţările din G7 s-au angajat să ofere sprijin militar „pe termen lung” pentru a descuraja Rusia de la orice atacuri viitoare împotriva vecinului său.

Regatul Unit a fost primul care a încheiat un astfel de acord în cursul unei vizite a premierului Rishi Sunak la Kiev, pe 12 ianuarie.

Statele membre ale Uniunii Europene încă nu au făcut acest pas.

Ucraina continuă negocierile cu alte ţări din G7, de la Italia până la Statele Unite. Alte 25 de state s-au alăturat iniţiativei G7, reaminteşte AFP.

Comandantul Flotei ruse de la Marea Neagră, demis de Putin

Comandantul Flotei ruse de la Marea Neagră, amiralul Víktor Sokolov, despre care Ucraina susţinea în septembrie 2023 că l-a ucis într-un atac cu rachete asupra cartierului general de la Sevastopol, a fost demis. Decizia Kremlinului vine la scurt timp după ce armata ucraineană a reuşit să scufunde încă o navă militară rusă.

Amiralul Víktor Sokolov a preluat comanda Flotei ruse de la Marea Neagră în septembrie 2022, în urma unei serii de pierderi umilitoare suferite de această flotă, în special scufundarea navei sale amiral, crucişătorul „Moscova”, lovit de rachete antinavă Neptun.

Dar flota rusă a continuat să înregistreze pierderi, navele sale aflate în porturi sau pe mare devenind tot mai des ţinta atacurilor ucrainene atât cu rachete, cât şi cu drone maritime.

Astfel, Ucraina susţine că a distrus, de la începutul războiului, 25 de nave militare ruse şi un submarin. Unii experţi militari cred că armata ucraineană a fost cel puţin asistată în unele dintre aceste atacuri de partenerii americani.

Mierciuri, Kievul a anunțat distrugerea navei ruse de desant „Ţezar Kunikov”, într-o operaţiune în care au fost folosite drone de atac.